Skip to content

Sistemul endocrin

Sistemul endocrin reprezinta totalitatea glandelor cu secretie interna. Acestea secreta hormoni care se varsa direct in sange.

Sistemul endocrin se afla sub controlul sistemului nervos prin legatura directa dintre hipofiza si hipotalamus.

Principalele glande endocrine sunt:

arata_img

  1. Hipofiza sau glanda pituitara
  2. Tiroida
  3. Paratiroidele
  4. Timusul
  5. Suprarenalele
  6. Pancreasul
  7. Gonadele (glandele sexuale)

 

1. Hipofiza, numita si ,,Creierul endocrin” este asezata la baza creierului si cantareste 0,5 g. Este alcatuita din 2 lobi: lobul anterior (75%) si lobul posterior (25%) ce este de origine nervoasa. Hormonii ce ii secreta si rolul acestora sunt:

  • Hormonul de crestere (somatrop) are rol in cresterea si dezvoltarea organismului pe oase si muschi.
  • Hormonii tropi sunt: tireotropi, corticotropi si gonadotropi. Ei coordoneaza activitatea tiroidei, suprarenalelor si gonadelor.
  • Hormonii secretati de hipotalamus si depozitati in lobul posterior declanseaza contractiile uterine la nastere si secretia lactata.

2. Tiroida este asezata la nivelul gatului, in fata traheei si cantareste 25-30 g. Este formata din 2 lobi uniti printr-o punte numita istm. Hormonii secretati de ea contid iod. Acestia si rolurile lor sunt:

  • Tiroxina si triiodotironina ce au rol in diferentierea tesuturilor si organelor, in influentarea cresterii si dezvoltarii organismului alaturi de hormonul de crestere al hipofizei. Ei controleaza activitatea inimii, dezvoltarea si activitatea creierului, dar si intensifica metabolismul si producerea de caldura in corp.

3. Paratiroidele sunt asezate in spatele tiroidei si sunt in numar de 4. Secreta hormonul numit hormonul paratiroidian (parathormonul) ce regleaza calciul si fosforul in organism.

4. Timusul (,,glanda copilariei”) este asezat in spatele osului stern, este format din mai multi lobi si este activ in copilarie si adolescenta (este inactiv si regreseaza la 18 ani). Secreta hormonul timic ce are rol in imunitate.

5. Glandele suprarenale sunt glande pereche asezate deasupra rinichilor. Sunt alcatuite din 2 parti. Prima este corticosuprarenala (exterior) care secreta hormonii gluco si mineralocorticoizii ce regleaza apa, sarurile minerale si glucoza.

download (2)

A doua pare este nedulosuprarenala (interior, origine nervoasa) care secreta adrenalina si noradrenalina ce se descarca in situatii de criza, punand organismul in situatie de fuga sau lupta.

6. Pancreasul este asezat in cavitatea abdominala, in potcoava duodenala. Partea sa endocrina secreta insulina, hormonul numindu-se hormonul hipoglicemiant. Are rol in scaderea zaharului din sange.

7. Gonadele sunt glande mixte.

  • Glandele feminine sunt ovarele asezate in cavitatea abdominala, inferioara. Partea exocrina produce ovule (celule reperoducatoare), iar partea endocrina produce hormonii feminini: foliculina (hormonul feminitatii) si progesteronul (hormonul maternitatii). Rolul este cresterea si dezvoltarea organelor reproducatore feminine si aparitia caracterelor secundare femeiesti.
  • Glandele masculine sunt testiculele ce sunt asezate in exterior, in abdomenul inferior. Partea exocrina produce spermatozoizi (celule barbatesti), iar partea endocrina produce testosteronul (hormonul masculinitatii). Rolul este in cresterea si dezvoltarea organelor reproducatoare barbatesti si aparitia caracterelor sexuale barbatesti.

Stiati ca…?

  • …lacrimile secretate de glanda lacrimala sunt intinse pe suprafata corneei prin clipirea pleoapelor, care, astfel, o curata si o umezesc permanent?
  • …imaginile de pe retina persista un timp? De aceea, picaturile ploilor linistite de toamna par alungite, ca niste liniute.
  • …in lumea animala exista diferente mari in perceperea culorilor? Omul percepe culorile cunoscute de noi, cainele vede alb-negru, doar galbenul il distinge printr-o nuanta de bej, iar albina nu vede rosu.
  • …daca vei tine doua degete la mica distanta de ochi si le apropii in timp ce te uiti dincolo de ele vezi un oval suspendat intre download (1)capetele celor doua degete, pentru ca fiecare ochi vede o imagine usor diferita si incearca sa le asambleze?
  • …daca nu poti vedea un ‘2’ in imaginea alaturata, adica nu distingi rosu de verde, inseamna ca suferi de daltonism?
  • …daca te uiti cu ochiul drept printr-un tub din carton si misti mana stanga spre tub pana il atingi ar trbui sa vezi o gaura in palma?
  • …urechea omului poate percepenumai sunete cuprinse 16-20000 vibratii pe secunda?
  • …sunetul parcurge 340 m/s?
  • …oamenii nascuti surzi devin si muti?
  • …auzul normal distinge cuvintele soptite de la 6 m distanta, iar conversatia obisnuita de la cel putin 25 m si chiar 100 m cand este liniste?
  • …creierul acestui acrobat pe sarma primeste constant de la urechi, ochi si picioare informatii despre pozitia si tinuta corpului? Apoi trimite instructiuni muschilor pentru a asigura mentinerea echilibrului.acrobat
    • …un om inzestrat cu un simt dezvoltat al mirosului si antrenat in mod special reuseste sa deosebeasca circa 10.000 de mirosuri?
    • …cei ce folosesc excesiv tutunul, drogurile si parfumul isi pierd partial mirosul in urma distrugerii mucoasei olfactive?
    • …dupa ce isi petrec in apele marii cea mai mare parte a vietii, somonii se intorc in raurile in care s-au nascut, pentru a se inmulti? Ei isi folosesc simtul deosebit de sensibil al mirosului pentru a gasi raul din care provin.
    • …pielea este organul cel mai greu din corp? Ea cantareste aprox. 4 kg.
    • …in timpul vietii, omul pierde aproape 16 kg de epiderma?
    • …derma confera pielii elasticitate?
    • …sudoarea nu are miros cand este abia produsa? Microbii de la suprafata pielii o descompun si ii dau mirosul neplacut?
    • …firul de par creste intr-o luna aprox. 1,25 cm?
    • …rata de viata a firului de par este de 3 ani?
    • …pielea sufera un fenomen numit acomodare? Cand imbraci hainele, simti frecarea lor pe piele. dar dupa un timp, senzatia
    • dispare, pentru ca mesajele de la nivelul pielii sunt ignorate de creier. Aceasta este acomodarea. Fara ea, purtarea hain
      elor ar fi iritanta si incomoda.imbraca

 

 

 

 

Bibliografie:

Corint-Manual pentru clasa a VII-a 

Teora-Vreau sa stiu-Corpul meu

Pielea – organ tactil, dureros, termic si de presiune

Pielea este cel mai lung organ de simt care acopera tot corpul, avand o suprafata de 1,5-2 m patrati si grosimea de 2-4 mm.

Pielea este alcatuita din 3 straturi:

1. Epiderma este stratul exterior ce nu are vase de sange, dar are toate tipurile de receptori. Este alcatuita din stratul cornos care arepielea in componenta celule epiteliale strans lipite, turtite si cheratiuizate (impermeabile pentru apa si gaze) si stratul generator ce contine celule cu melanina si celule care se divid continuu. Datorita celulelor care se divid continuu, cele turtite din stratul cornos sunt desprinse din epiderma si cad.

2. Derma reprezinta stratul mijlociu ce contine vase de sange si fibre conjunctive elastice. Are receptori si papile dermice care se afla la limta epiderma. Sunt creste aprox. paralele care sub forma de linii la suprafata epidermelor dau amprentele digitale (unice pentru fiecare persoana) ce ajuta la apucarea ferma a onbiectelor.

3. Hipoderma este stratul profund, prezentand un tesut adipos cu vase de sange, receptori si nervi.

 

Productiile pielii au tulpina (cu pigmenti, celule cu cheratina) si radacina (in derma, prezinta nervi). Acestea sunt:

  1. Anexele cornoase (par, ungia) ce prezinta radacina infipta in piele, cu nervi si lama cheratinizata.
  2. Anexele glandulare sunt glandele sebacee si glandele sudoripare. Glandele sebacee se afla in derm si se deschid la exterior prin par. Glandele sudoripare se afla la limita cu hipoderma si produc sudoare (apa si toxine).

 

 

 

Bibliografie:

Corint-Manual pentru clasa a VII-a

Limba – organ al gustului

Limba este organul musculos asezat in cavitatea bucala. Aceasta are rol gustativ,  de masticatie, glutitie, dar si in vorbire. Este acoperita de mucoasa linguala ce prezinta papile gustative cu muguri gustativi, cei ce au celule receptoare cu cili, unde se gasesc nervii gustativi ce transmit impulsul nervos in aria gustativa din lobul parietal, dand senzatie de gust.

images

Stimulii ce dau aceasta senzatie sunt substantele chimice din alimente. Conditiile pentru a simti gust sunt ca substantele chimice sa aiba o anumita concentratie, temperatura de 15-30 grade C si sa se dizolve in saliva.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie:

Corint-Manual pentru clasa a VII-a

Nasul – organ al mirosului

Nasul este organul nepereche asezat in mijlocul fetei. Acesta are 2 fose nazale care:

download

  • sunt captusite de mucoasa nazala ce are glande care produc mucus si perisori.
  • are mucoasa nazala, partea sa superioara fiind olfactiva si avand suprafata de 2,5 cm patrati. Aceasta parte olfactiva contine celule receptoare cu cilii ce reprezinta neuroni cu dentrite si axoni. Axonii strabat un os ciuruit (etmoid) si fac sinapsa cu alti neuroni dintr-o umflatura numita bulb olfactiv.

Neuronii din bulbul olfactiv formeaza prin axonii lor nervii optativi care transmit impulsul nervos in aria olfactiva din lobul temporal, dand senzatie de miros.

Conditiile pentru a avea senzatie de miros sunt ca substantele sa fie odorante, volatile, sa aiba o anumita concentratie, sa aiba o anumita viteza de circulatie in aer, dar si ca mucoasa nazala sa aiba umiditate optima.

 

 

 

 

 

 

Bibliografie:

Corint-Manual pentru clasa a VII-a

Urechea – organ al auzului si echilibrului

Oamenii pot distinge si percepe peste 400.000 de sunete diferite. Sunetele sunt detectate de urechi.

          Urechea este organul pereche asezat pe partile laterale ale capului. Este adapostita partial de osul temporal.

Structura

1. Urechea externa este alcatuita din:urechea

  • Pavilionul este un cartilaj in forma de palnie cu santuri scurte. El capteaza undele sonore
  • Canalul auditiv (1,5 cm) prezinta perisori si glande care produc cerumen.
  • Timpanul este o membrana elastica ce vibreaza sub actiunea undelor sonore.

2. Urechea medie este o cavitate plina cu aer si prezinta 3 osisoare: ciocan (se sprijna pe timpan), nicovala si scarita (se sprijina pe membrana ferestrei ovale). Ea comunica cu faringele prin ‘trompa lui Eustachio’. Legatura urechii medii cu urechea interna se face prin ferestrele ovala si rotunda.

3. Ureche interna

  • Are labirintul osos ce contine lichidul perilimfa.
  • Are labirintul membranos ce contine lichidul endolimfa.
  • Contine 3 canale semicirculare care au la baza receptori pentru echilibru stimulati de miscarile de rotatie.
  • Vestibulul membranos (utricula si sacula) are receptori pentru echilibru stimulati de miscarile rectilinii. Este inconjurat de o masa gelatinoasa cu cristale de carbonat de calciu (otolite)
  • Melcul membranos are receptori pentru auz.

Functia auditiva

          Cum auzim?

Undele sonore sunt captate de pavilion, dupa care intra in canalul auditiv extern. Urmeaza vibratia timpanului si a celor 3 osicioare (ciocan nicovala si scarita), dar si a membranei ferestrei ovale. Perilimfa si endolimfa sunt miscate, apoi cilii celulelor auditive. Impulsul nervos este transmis prin intermediul nervului acustico-vestibular in aria auditiva din lobul temporal, dand senzatie de auz.

Functia de echilibru

         Cum ne mentinem echilibrul?

Miscarile capului si corpului (de rotatie sau rectilinii) stimuleaza cilii celulelor receptoare din vestibul si de la baza canalelor semicirculare. Impulsul nervos este transmis prin nervul acustico-vestibular in lobul temporal, aria auditiva, dand senzatia de echilibru.

Bibliografie:

Corint-Manual pentru clasa a VII-a

Defecte ale vederii

1. Miopia

  • Globul ocular este mai lung
  • Imaginea se formeaza in fata retinei
  • Vede bine aproape, dar nu vede bine la distanta
  • Corectare: lentile biconvexe (divergente) care imprastie razele pe retina

2. Hipermetropia 

  • Globul ocular este mai scurt
  • Imaginea se proiecteaza in spatele retinei
  • Vede bine la distanti, dar nu vede bine aproape
  • Corectare: lentile biconcave (convergente) care aduna razele pe retina

3. Prezbitrismul

  • Hipermetropie datorata varstei inaintate

4. Strabismul

  • Slabirea muschilor externi ai globului ocular din care rezulta alunecarea ochiului in unghiul intern sau extern al orbitei

5. Cataracta

  • Cristalin opac

6. Xeroftalmie

  • cornee opaca (carenta de vitamina A)

7. Astigmatismul

  • Denivelari ale suprafetei corneei

8. Conjunctivita

  • Inflamatie bacteriana a conjunctivei

9. Daltonismul

  • Boala gnetica manifestata prin incapacitatea de a distinge rosu de verde
  • Cauza: lipsa conurilor rosii

 

 

 

Bibliografie:

Corint-Manual pentru clasa a VII-a

Ochiul-organ al vederii

download (3)

Vazul este cel mai complex dintre simturile noastre. Ochiul este alcatuit din globul ocular si organle anexe.

Globul ocular este asezat la nivelul fetei, intr-o cavitate osoasa (orbita). este sferic, cu diametrul de 2,5 cm si este alcatuit din 3 tunici.

1. Tunica externa are rol protector si este alcatuita din:

  • Corneea transparenta este situata anterior si bombata.
  • Sclerotica (,,albul ochiului”) ce este opaca, alb-sidefie.

2. Tunica mijlocie are rol de hranire si este formata din:

  • Coroida (membrana conjunctiva bogat vascularizata) contine un pigment brun numit melanina care da culoare neagra. Are  roldownload (2) de hranire a ochiului si impiedica imprastierea razelor de lumina in ochi.
  • Corpul ciliar reprezinta o ingrosare a coroidei  in partea anterioara. Produce un lichid numit umoare apoasa care scalda camera anterioara dintre cornee si iris si camera posterioara dintre iris si cristalin.
  • Irisul este un disc colorat cu orificiu central (pupila). Acesta prezinta muschi radiari ce maresc pupila si muschi circulari ce micsoreaza pupila.

3. Tunica interna este reprezentata de retina si are rol fotoreceptor.

  • Contine celule fotoreceptoare ce receptioneaza lumina si o transforma in impuls nervos.
  • Are celule cu bastonas ce au rol in vederea nocturna. Contin un pigment numit rodopsina ce este sensibil la lumina slaba. Celulele cu bastonas sunt numeroase pe marginile retinei (aprox. 125 mil/retina/ochi) si sunt putine in pata galbena.
  • Celulele sale cu con au rol in vederea diurna, cromatica si contin un pigment numit iodopsina sensibil la lumina puternica. Sunt numeroase in pata galbena (macula luteea) si putine la periferia retinei (5 mil/retina/ochi).

Organele anexe ale ochiului sunt:

glande lacrimale

  1. Sprancenele impiedica transpiratia sa patrunda in ochi.
  2. Pleoapele (captusite de conjunctiva si terminate cu gene). Genele retin praful.
  3. Glandele lacrimale produc lacrimi (enzima=lizozim) incontinuu, nu doar atunci cand plangem. Ele protejeaza partea anterioara a ochiului de murdaria si germenii existenti in aer.
  4. Muschii externi ai globului ocular (6/ochi) controleaza miscarile ochiului astfel incat amandoi sa se miste in acelasi timp.

Formarea imaginilor

          Razele de lumina strabat mediile transparente (corneea transparenta, umoarea apoasa, cristalin, umoarea sticloasa (intre cristalin si retina)) si sufera o tripla refractie. Razele se proiecteaza pe retina, formand o imagine reala, rasturnata, mai mica.

          Acomodarea reprezinta procesul prin care ochiul isi modifica structurile pentru a vedea clar pe distanta 10 cm-6 m.

               Modificari

  1. Pupila se micsoreaza pentru aproape si se mareste pentru distanta.
  2. Cristalinul se bombeaza pentru aproape si se aplatizeaza pentru distanta.
  • Sub 10 cm nu vedem clar si nu exista acomodare.
  • Peste 6 m vedem clar si nu exista acomodare.

          Vederea cromatica se datoreaza existentei a 3 tipuri de conuri (rosii, verzi, albastre). Celelalte culori se obtin prin stimularea in proportii diferite sau egale a unor grupuri de conuri.

 

 

 

 

 

Bibliografie:

Corint-Manual pentru clasa a VII-a

Afectiunile sistemului nervos

1. Surmenajul constituie o oboseala accentuata ca urmare a unei suprasolicitari a sistemului nervos. Se manifesta prin dureri de cap, insomnii, stare de slabiciune generala.

2. Epilepsia se caracterizeaza prin convulsii, pierderea cunostintei, agitarea membrelor, muscarea limbii.

3. Dementa. Bolnavul isi pierde inteligenta, nu se mai poate exprima sau orienta, devine iresponsabil.

4. Depresia se caracterizeaza prin tristete exagerata, subapreciere, pierderea energiei, izolare, pierderea interesului pentru viata.

5. Schizofremia se intalneste mult la tineri, adolescenti care pierd contactul cu realitatea, au halucinatii, au tulburari de afectivitate, intra in delir.

6. Boala Alzheimer apare la persoanele in varsta. Se manifesta prin uitare, pierderea memoriei, dezorientare, fiind o boala degenerativa.

7. Autismul este o boala care afecteaza copiii la nastere, ei nu reactioneaza la stimuli, traiesc in lumea lor, nu pot vorbii (forma grava).

8. Anolepsia se manifesta prin refuzul unei persoane de a se hrani. Are o imagine proasta despre sine, crezand ca e obeza.

 

 

Bibliografie:

Corint-Manual pentru clasa a VII-a

Functiile creierului mare

Functia reflexa

Scoarta cerebrala este sediul reflexelor voluntare. Ele se formeaza pe baza reflexelor involuntare. Se dobandesc pe parcursul vietii prin procesul de invatare (memorare, repetare, fixare).

Exemplu:     Un copil care consuma de mai multe ori un aliment care i-a placut va saliva la vederea, mirosul sau gandul la acel aliment.

Explicatie:     Pe scoarta cerebrala se formaza legaturi repetate intre centri nervosi, iar acestia comanda centrul salivar din trunchiul cerebral.

Alte reflexe involuntare:

  • scrisul
  • cititul
  • mersul
  • vorbitul
  • cantatul la un instrument.

 

Reflexele voluntare sunt constiente, sunt dobandite pe parcursul vietii, apartin individului, se pot uita sau sterge prin neexersare, au centrul nervos doar in scoarta cerebrala.

O inlantuire de reflexe voluntare formeaza un automatism.

Pe scoarta cerebrala se afla 3 categorii de arii:

  1. arii senzitive
  2. arii motorii
  3. arii de asociatie.

 

Ariile senzitive primesc informatii din exterior si elaboreaza senzatii specifice. Sunt localizate in lobii: temporali ( aria auditiva si aria olfactiva), parietal (aria gstativa si aria sensibilitatii pielii), occipital (aria vizuala).ariile-creierului1
           Ariile motorii
analizeaza, selecteaza si elaboreaza comenzi transmise catre efectori. Caile de conducere sunt fascicule de substanta alba descendente. Ariile motorii sunt localizate in lobul frontal.

Ariile de asociatie analizeaza activitatea celorlaltor arii si realizeaza procese psihice complexe (atentia, gandirea,logica, memoria, ratia, imaginatia). Acestea sunt localizate in toti lobii.

Primul sistem de semnalizare al corpului: toate semnalele sosite din mediu si reactiile pe care le declanseaza. Al doilea sistem de semnalizare: limbajul (specific omului).

 

 

 

Bibliografie:

Corinat-Manual pentru clasa a VII-a